„În bolta înstelată-mi scald privirea
Şi ştiu că şi eu port în suflet
Stele multe, multe,
Şi căi lactee,
Minunile întunericului.”
L. Blaga
Pe 27 martie, când a fost inițial descoeprită cu ajutorul telescopolului spațial, aceasta era la o distanță de 250 milioane de km depărtare de Pământ. Nu putem să ne imaginăm concret această depărtare, însă în ciuda acestui fapt, pe toată durata lunii iulie, cometa a fost vizibilă cu ochiul liber și din România.
Cunoști sentimentul acela când pur și simplu simți că nu trebuie să ratezi șansa ce o ai în față? Nu? Bine, hai să o luăm altfel. Cometa aceasta mai e vizibilă cam peste 6800 de ani. E limpede că noi doi nu vom fi pe aici atunci și nu o spunem din lipsă de optimism. Ba dimpotrivă, am avut șansa (bine că nu am ratat-o!) de a înțelelege destul de devreme că viața e o minune pe care învățăm să o descoperim. După ce am înțeles asta, așa cum era firesc, lucrurile nu au mai fost la fel, și nu vorbim în termeni de mai bine sau mai rău. Ci au devenit mult mai reale. De parcă ne-am trezit dintr-un vis și în jurul nostru locurile, oamenii, lucrurile se doreau trăite, auzite, înțelese și în final, iubite.
Niciunul dintre noi doi nu știm ce e la marginea lumii, dar știm un munte și-i știm și marginea de unde lumea se vede diferit, de unde cerul cu atâtea stele se poate observa, așa că ne-am dus acolo.
Vârful Igniș face parte din Munții Gutâi, județul Maramureș. Probabil că e nevoie doar să spunem cuvântul Maramureș și să vă imaginați „plaiul cu flori”. E drept că nu sunt flori pe tot parcursul anului, dar natura rămâne acolo. Noi am pierdut șirul drumețiilor pe potecile acestui loc, dar oare există prea multe vizite la munte?
Între timp, vorba bună spune despre cunoaștere că aceasta trebuie împărtășită. Mai spunem noi ceva ce merită a fi împărtășit: mâncarea bună și experiențele. Prima dintre ele a fost preparată și coaptă la Hanull Teilor. Spre deosebire de Hanul Ancuței, acesta nu are zidurile unei cetăți, dar credem noi că există și acolo o Ancuță care știe mersul drumeților, toarnă vinul în „ulcică nouă”, „aduce pui fript” și te așteaptă de treci prin Baia Mare. Prietenii noștri, pe care îi găsiți sub numele de @notre.passeport, ne-au însoțit nu doar cu voia bună. E fain să mănânci ceva bun într-un loc frumos, dar ai mâncat ceva bun într-un loc frumos cu oameni buni?
În astfel de momente, nu te mai grăbești spre nicăieri. Ești aici și acum. Sub cometa aceasta despre care se știe că se mai întâmplă abia peste aproxiamtiv 7000 de ani, noi doi suntem. Într-un univers cu un număr necunosct de stele, pe o planetă ce plutește în neant cu o precizie perfectă, cu atâtea idei, teorii și lucruri nedescoeprite încă, suntem.
Multe lucruri sunt minuni. Trebuie doar să le recunoștem.